Functionari publici

Instituţiile europene angajează mai mult de 30,000 de funcţionari publici ce cooperează la rândul lor cu funcţionarii publici din statele membre. Funcţionarii publici au un rol important în pregătirea proceselor naţionale şi comunitare. Ei decid în mod real majoritatea legilor în spatele uşilor închise fără prezenţa membrilor parlamentului.

 

Aproximativ 70% din totalul legilor sunt întocmite de grupuri de lucru din Consiliu, 15% de către ambasadorii COREPER, şi doar 15% depind în întregime de Consiliul de Miniştri.

 

În cadrul Comisiei Europene 2% din decizii sunt luate în întregime de Comisie, în timp ce aproximativ 25% din decizii sunt luate prin procedură scrisă între comisari. Restul deciziilor sunt luate de comisari individuali sau de către funcţionari publici ataşaţi cabinetelor comisarilor.

 

Comisia organizează în prezent activitatea a aproximativ 3000 de grupuri de lucru secrete în timp ce Consiliu  organizează activitatea a aproximativ 300 de astfel de grupuri. Parlamentul European nu agreează această situaţie, susţinând că aceste grupuri de lucru au prea multa putere faţă de responsabilitatea lor democratică.

 

Pagina de internet a Comisiei Europene menţionează un număr de 32,000 de funcţionari ce lucrează pentru Uniunea Europeană. Calculele oficiale asupra numărului real de angajaţi indică un număr de 43,564 funcţionari. Cercetările efectuate de către Open Europe sugerează chiar numărul de 170,000 de angajaţi ai diverselor instituţii europene.

 

Linkuri

 

http://www.openeurope.org.uk/media-centre/pressrelease.aspx?pressreleaseid=82

 

Viitorul

 

Tratatul de la Lisabona propune organizarea tuturor negocierilor formale asupra legilor în Consiliu cu uşile deschise. Această prevedere nu va acoperi şi negocierile reale asupra majorităţii legilor UE, nici cele derulate la nivelul grupurilor de lucru.

 

A fost decisă crearea corpului diplomatic european ce va întări reprezentarea UE în statele terţe. Cele 126 de delegaţii existente vor fi transformate în ambasade ale UE.

 

Tratatul de la Lisabona conţine un nou capitol referitor la cooperarea administrativă între statele membre.