CONCLUZIILE PRESEDINTIEI DUPA CONSILIUL EUROPEAN DE LA BRUXELLES DIN 18/19 IUNIE 2009

(versiunea revizuita din 10 iulie 2009, poate fi descarcata aici)  ANEXA 1 DECIZIA SEFILOR DE STAT SAU GUVERN DIN CELE 27 DE STATE MEMBRE UE, IN CADRUL INTALNIRII IN CONSILIUL EUROPEAN, PRIVIND PREOCUPARILE POPORULUI IRLANDEZ ASUPRA TRATATULUI DE LA LISABONA   Sefii de stat sau guvern din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, ale caror guverne sunt semnatarele Tratatului de la Lisabona, Luand nota de rezultatul referendumului irlandez din 12 iunie 2008 cu privire la Tratatul de la Lisabona si de preocuparile poporului irlandez identificate de catre Taoiseach, Doring sa raspunda acelor preocupari in conformitate cu acel Tratat, Tinand cont de Concluziile Consiliului European din 11-12 decembrie 2008,  Au cazut de acord asupra urmatoarei Decizii: Sectiunea A

Dreptul la viata, familie si educatie  

Nimic din Tratatul de la Lisabona atribuind statut legal Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene sau nimic din clauzele acestui tratat din domeniul Libertatii, Securitatii si Justitiei nu afecteaza in vreun fel sfera sau aplicabilitatea protejarii dreptului la viata din Articolele 40.3.1, 40.3.2 si 40.3.3, protejarii familiei din Articolul 41 si protejarii drepturilor cu privire la educatie din Articolele 42, 44.2.4 si 44.2.5 prevazute de Constitutia Irlandei. 

  COMENTARIU: Adevarat, un tratat nu schimba constitutia Irlandei. Totusi, afirmatia de mai sus este inselatoare de vreme ce Curtea Europeana a luat deja decizii care sa afecteze legea irlandeza a avortului. In asa numitul caz SPUC vs. Grogan, din 1991, Curtea Europeana de Justitie a decis ca avortul este un ”serviciu” normal stipulat de tratate, ceea ce in mod normal poate fi stipulat oriunde. Apoi, Curtea ”pentru echilibru” a stabilit un argument asupra proportionalitatii, situatie in care au acceptat limitele impuse de Constitutia irlandeza pentru acel moment.Avocatul General al Curtii a dorit sa respinga in totalitate Art 40.3.1 din Constitutia irlandeza, insa Curtea nu a fost de acord atunci cu acea propunere. Parlamentul European a solicitat, intr-o rezolutie din 2002, accesul legal la avort in toate statele membre.  Consiliul Europei a solicitat accesul similar la avort in 2008.  Este nerealist sa astepti ca Curtea sa ia o astfel de decizie atata timp cat avortul este interzis intr-o tara mare precum Polonia. Insa, exemplul citat ne arata caracterul inselator al noilor ”asigurari”.  Puterea de a decide va sta mereu in mainile Curtii, chiar si pentru cele mai sensibile si etice probleme precum eutanasierea si avortul, despre care multi cred ca ar trebui decise la nivel national.  Mai mult, Tratatul de la Lisabona ar transforma toti cetatenii celor 27 de state membre in cetateni reali ai Uniunii Europene pentru prima data, oferindu-le o cetatenie ”suplimentara”.  Drepturile si datoriile lor ca si cetateni UE ar fi decise in cele din urma de catre Curtea de Justitie. Prin urmare, ar cadea in sarcina Curtii de Justitie sa aplice drepturile stabilite in Carta Drepturilor Fundamentale pentru cele aproximativ 500 de milioane de oameni ai Uniunii Europene.  

Sectiunea B Impozitare Nimic din Tratatul de la Lisabona nu aduce modificari de vreun fel, pentru nici un stat membru, asupra ariei sau modului de aplicare sau operare a competentei Uniunii Europene in domeniul impozitarii. COMENTARIU: Adevarat, competenta UE asupra impozitarii nu se modifica. UE are deja anumite competente in privinta taxelor. Principiul limitativ in domeniu consta in faptul ca armonizarea trebuie sa fie unanima in intregime. Tratatul de la Lisabona ar permite in unanimitate guvernelor sa se schimbe de la unanimitate la decizie prin majoritate calificata (Art 48 TUE). Tratatul include si un protocol nou asupra pietelor interne, ceea ce ar permite UE sa interzica masurile nationale de impozitare daca acestea sunt considerate ca disturband piata interna. Tratatul de la Lisabona adauga evitarea ”denaturarii concurentei” ca scop al paragrafului fiscal din Art. 133 TFUE, deschizand astfel calea mai multor cazuri in instanta de scoatere in afara legii  a denaturarii regulilor fiscale, precum taxele mici pe profit, regulile diferite de taxare pentru activele straine, etc. Tratatul de la Lisabona defineste Piata Interna ca o zona fara denaturari ale competitiei conform Protocolului Nr. 27 (Asupra Pietei Interne si Competitiei). Aceasta ar trebui sa consolideze puterea instantei de a aplica regulile pietei interne, care sunt decise prin majoritate calificata, pentru a scapa de astfel de denaturari.  Comisia a propus armonizarea bazei de impozitare pentru impozitele corporative conform articolului ce prevede taxele indirecte. Aceasta masura a fost inclusa in programul de lucru anual al Comisiei pentru anul 2008, insa a fost amanata pana dupa cel de-al doilea referendum irlandez asupra Tratatului de la Lisabona.Tratatul de la Lisabona prevede de asemenea taxe cu totul noi care sa fie impuse de catre UE pentru a fi adaugate la ”propriile resurse” prin unanimitate. Unde sunt noile ”asigurari” in acest caz?   Sectiunea C Securitate si aparareActiunea Uniunii asupra scenei internationale este ghidata de catre principiile democratiei, domnia legii, universalitatea si indivizibilitatea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectul pentru demnitatea umana, principiile egalitatii si solidaritatii si respectul pentru principiile Cartei Natiunilor Unite si a legilor internationale.Politica de securitate comuna si aparare a Uniunii este parte integranta a politicii externe si de securitate comuna si ofera Uniunii capacitatea operationala de a intreprinde misiuni in afara Uniunii pentru mentinerea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale in conformitate cu principiile Cartei Natiunilor Unite. Aceasta nu prejudiciaza politica de securitate si aparare a niciunui stat membru, incluzand Irlanda, sau obligatiile oricarui stat membru.  Tratatul de la Lisabona nu afecteaza sau prejudiciaza politica traditionala a Irlandei de neutralitate militara. Statele membre – incluzand Irlanda, actionand in spirit de solidaritate si fara prejudicii aduse politicii sale traditionale de neutralitate militara – vor fi cele care vor determina natura ajutoarelor sau asistentei ce vor fi acordate unui stat membru care este tinta unui atac terorist sau victima unei agresiuni armate pe propriul teritoriu.  Orice hotarare de trecere catre o politica de aparare comuna va necesita o decizie unanima a Consiliului European. Va fi o problema pe care statele membre, incluzand Irlanda, o vor decide, in conformitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona si cu cerintele constitutionale proprii, daca sa adopte sau nu o politica comuna de aparare.  COMENTARIU: O aparare comuna poate fi stabilita prin unanimitate pentru toti sau pentru cei care participa la ”cooperarea structurata” printr-un sub-grup de state membre. Irlanda isi decide propria pozitie. Continutul este adevarat, insa din nou inselator de vreme ce Irlanda a optat deja in favoarea participarii la Agentia Europeana de Aparare  si la toate celelalte structuri si activitati militare ale UE. Danemarca are derogari de la aceasta printr-un Protocol al tratatului si nu participa la problema de aparare UE chiar daca este o tara NATO. Tratatul prevede o obligatie ”reciproca” de aparare pentru toate statele membre. Nimic din aceasta Sectiune nu afecteaza sau prejudiciaza pozitia sau politica niciunui stat membru asupra securitatii si apararii.  De asemenea, o problema pe care fiecare stat membru o decide, in confomitate cu prevederile Tratatului de la Lisabona si a oricarei cerinte legale interne, este si aceea de a participa sau nu la o cooperare structurata permanenta sau la Agentia Europeana de Aparare. Tratatul de la Lisabona nu prevede crearea unei armate europene si nici executarea serviciului militar obligatoriu in nici o formatie militara.   COMENTARIU: Au fost stabilite deja primele grupuri europene de lupta. S-a decis asupra unei forte militare comune de 60.000 de trupe. Nu este necesar niciun nou tratat pentru marirea acestui numar la 600.000 sau la 6.000.000 de soldati UE. Unde este noua asigurare?  Aceasta nu afecteaza dreptul Irlandei sau al oricarui alt stat membru de a determina natura si volumul cheltuielilor lor pentru aparare si securitate si natura capacitatilor de aparare.  Va fi o problema a Irlandei sau a oricarui alt stat membru de a decide, in conformitate cu orice cerinta legala interna, daca sa participe sau nu la orice operatiune militara. Sectiunea D Dispozitii finale  Prezenta decizie intra in vigoare la aceeasi data cu Tratatul de la Lisabona.  

ANEXA 2 DECLARATIE SOLEMNA ASUPRA DREPTURILOR MUNCITORILOR, POLITICII SOCIALE SI ALTOR PROBLEME Consiliul European confirma importanta majora pe care Uniunea o confera urmatoarelor:  • progresul social si protejarea drepturilor muncitorilor;  COMENTARIU: Totusi cazul Laval din 2007 a permis deja muncitorilor straini de a fi angajati pe salarii mult mai mici decat ratele normale de salarizare din Irlanda. Sindicatele au propus, in cadrul Congresului Sindicatelor Europene, ca un protocol social sa fie adaugat Tratatului de la Lisabona pentru a regla separat prezenta hotarare. Acest protocol cuprindea prevederi relativ slabe, dar nici acesta nu a fost acceptat.  • serviciile publice; • responsabilitatea statelor membre pentru furnizarea serviciilor de educatie si sanatate;  COMENTARIU: Intradevar, acestea pot fi in continuare responsabile. Insa Curtea a dat deja sentinte la solicitarile de concurenta libera asupra domeniilor importante din educatie si sanatate. O directiva a pacientilor asupra careia se lucreaza in prezent va aduce norme UE mai detaliate. Unde sunt noile asigurari?   • rolul esential si larga discretie a autoritatilor nationale, regionale si locale in furnizarea, comisionarea si organizarea de servicii de interes economic general.  Astfel, se subliniaza importanta respectarii cadrului general si prevederilor tratatelor UE. Pentru sublinierea acestora, reaminteste ca tratatele, asa cum au fost modificate de catre Tratatul de la Lisabona:• stabilesc o piata interna si tintesc spre cooperarea pentru dezvoltarea durabila a Europei bazata pe o crestere economica echilibrata si stabilitatea preturilor, o economie sociala de piata extrem de competitiva, care are ca tel ocuparea completa a fortei de munca si progresul social, un inalt nivel de protectie si imbunatatire a calitatii mediului; • dau expresie valorilor Uniunii; • recunosc drepturile, libertatile si principiile stabilite in Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene in conformitate cu Articolul 6 al Tratatului Uniunii Europene;  • tintesc sa combata excluderea sociala si discriminarea si sa promoveze justitia sociala si protectia, egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si protejarea drepturilor copilului; • obliga Uniunea, atunci cand isi defineste si implementeaza politicile si activitatile, sa tina cont de cerintele legate de promovarea unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca, de garantarea unei protectii sociale adecvate, de lupta impotriva excluderii sociale si un inalt nivel de educatie, instruire si protejare a sanatatii umane;  • includ, ca valoare comuna a Uniunii, rolul esential si larga discretie a autoritatilor nationale, regionale si locale in furnizarea, comisionarea si organizarea serviciilor de interes economic general cat mai apropiate de nevoile utilizatorilor; • nu afecteaza in niciun un fel competenta statelor membre de a furniza, comisiona si organiza servicii non-economice de interes general;   COMENTARIU: Acestea sunt reale atat timp cat toate principiile tratatelor care fac referire la libera concurenta, nediscriminare, etc. sunt respectate. In realitate, nu exista niciun serviciu non-economic care  sa nu poata fi afectat de catre sentintele Curtii.   • prevad ca Consiliul, atunci cand actioneaza in domeniul politicilor comerciale comune, sa trebuiasca sa actioneze unanim cand negociaza si concluzioneaza acorduri internationale in domeniul comertului in servicii sociale, educationale si de sanatate, atunci cand acele acorduri risca sa disturbe serios organizarea nationala a unor astfel de servicii si sa prejudicieze responsabilitatea statelor membre in a le furniza;COMENTARIU: Insa cine decide ce disturba serios organizarea nationala a serviciilor de acest gen? Comisia UE si nu Irlanda.  Din nou, nici o noua asigurare. Frazele de mai sus ascund faptul ca noi acorduri comerciale vor fi adoptate prin majoritate ca regula generala. Chiar si derogarile slabe mentionate pot fi usor schimbate de catre guverne din unanimitate in majoritate calificata.   • prevad ca Uniunea sa recunoasca si sa promoveze rolul partenerilor sociali de la nivelul Uniunii Europene si sa faciliteze dialogul dintre acestia, tinand cont de diversitatea sistemelor nationale si respectand autonomia partenerilor sociali.

ANEXA 3 DECLARATIA NATIONALA A IRLANDEI Irlanda reafirma atasarea sa la scopurile si principiile Cartei Natiunilor Unite, care confera responsabilitate principala mentinerii pacii si securitatii internationale la Consiliul de Securitate al Natiunilor Unite.   Irlanda reaminteste angajamentul sau fata de politica externa si de securitate comuna a Uniunii Europene, asa cum a fost aprobat in mai multe ocazii de catre poporul irlandez, prin referendum. Irlanda confirma ca participarea sa la politica externa si de securitate comuna a Uniunii Europene nu prejudiciaza politica sa traditionala de neutralitate militara. Tratatul Uniunii Europene clarifica faptul ca politica de securitate si aparare a Uniunii nu va prejudicia caracterul specific al politicii de securitate si aparare al anumitor state membre. In conformitate cu politica sa traditionala de neutralitate militara, Irlanda nu este legata de niciun angajament reciproc de aparare. Tratatul Uniunii Europene specifica ca orice decizie luata de Uniune de a se muta catre o politica de aparare comuna va trebui luata prin unanimitate de catre statele membre si adoptata in conformitate cu cerintele constitutionale ale statelor in cauza. Constitutia Irlandei solicita organizarea unui referendum asupra adoptarii oricarei decizii de acest gen care sa fie aplicata Irlandei, iar aceasta cerinta sa nu fie afectata chiar daca Irlanda va ratifica Tratatul de la Lisabona.   Irlanda reitereaza angajamentul sau fata de idealul de pace si cooperare prietenoasa intre natiuni si fata de principiul solutionarii pasnice a disputelor internationale. Aceasta reafirma angajamentul puternic fata de prevenirea conflictelor, rezolvarea acestora si mentinerea pacii si reaminteste recordul in realizarea personalului sau, militar si civil, in aceasta privinta.  Irlanda reitereaza faptul ca participarea contingentelor Fortelor Irlandeze de Aparare in operatiuni de peste ocean, incluzand pe cele efectuate in baza politicii europene comune de securitate si aparare solicita (a) autorizarea operatiunii din partea Consiliului de Securitate sau a Adunarii Generale a Natiunilor Unite, (b) acordul dat de catre guvernul irlandez si (c) acordul dat de catre Dáil Éireann, in conformitate cu legislatia irlandeza.  COMENTARIU: Tratatul de la Lisbona permite UE sa participe la razboaie fara autorizatia Natiunilor Unite. Irlanda decide pentru sine daca va participa in astfel de razboaie cu soldati irlandezi. Este adevarat insa, din nou, ca nu se ofera nici o asigurare. Irlanda arata ca nimic nu o obliga sa participe la cooperari structurate permanente asa cum se prevede in Tratatul Uniunii Europene. Orice decizie care permite Irlandei sa participe va necesita acordul lui Dáil Éireann in conformitate cu legislatia irlandeza.   De asemenea, Irlanda arata ca nimic nu o obliga sa participe la Agentia Europeana de Aparare sau la proiecte specifice sau programe initiate sub auspiciile sale. Orice decizie de a participa in astfel de proiecte sau programe vor fi supuse procesului decizional national si acordului dat de catre Dáil Éireann in conformitate cu legislatia irlandeza. Irlanda declara ca va participa doar la acele proiecte si programe care contribuie la sporirea capacitatilor necesare pentru a participa la misiunile mandatate de Natiunile Unite pentru pastrarea pacii, prevenirea conflictelor si intarirea securitatii internationale, in conformitate cu principiile Cartei Natiunilor Unite.   COMENTARIU: Insa Irlanda este deja membru al Agentiei Europene de Aparare. Aici putem fi martorii unei situatii noi; cum poate Irlanda, in acelasi timp, atat sa participe, cat si sa se abtina de la unele dintre activitatile sale?   Situatia stabilita in aceasta Declaratie nu ar fi afectata de catre intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona. In cazul in care Irlanda ratifica Tratatul de la Lisabona, aceasta Declaratie va fi asociata cu instrumentul irlandez de ratificare.  COMENTARIU: Aceasta nu are nici o semnificatie juridica. Inseamna pur si simplu o noua hartie de ambalaj in jurul aceluiasi Tratat de la Lisabona si acelorasi obligatii legale. Nimic din Tratatul de la Lisabona nu se va schimba.  

OBSERVATII GENERALE: • marea majoritate a legilor europene vor fi inca decise de catre functionarii publici, in spatele usilor inchise, in cadrul Comisiei si a Consiliului, in loc ca acestea sa fie adoptate de catre reprezentantii alesi de catre popoare.  • Comisia nealeasa isi va mentine in continuare monopolul asupra propunerii tuturor legilor europene, in loc ca acestea sa fie decise de catre reprezentantii alesi din parlamentele nationale sau direct de catre votanti.  • Intrunirile si documentele UE vor ramane in general confidentiale in loc de a fi guvernate de catre o noua regula care sa solicite ca toate intrunirile si documentele sa fie deschise si transparente in toate situatiile, in afara de exceptii speciale aprobate de catre reprezentantii alesi.  • Irlanda si celelalte state membre isi vor pierde dreptul de a propune si decide asupra propriului comisar conform Tratatului de la Lisabona. In schimb, comisarul irlandez si ceilalti comisari nationali vor fi decisi de catre noul Presedinte al Comisiei, in numirea acestuia statele mari avand un cuvant decisiv.  • Irlanda isi va injumatati puterea de vot in Consiliul de Ministri in conformitate cu Tratatul de la Lisabona, in timp ce Germania isi va dubla puterea de vot, iar Franta, Marea Britanie si Italia si-o vor mari fiecare pe a lor cu 50%. • Cand Irlanda s-a alaturat Comunitatii Europene in 1973, Germania, Franta si Regatul Unit aveau de 3.3 ori mai multe voturi decat Irlanda. Acum, Germania va avea de 18 ori mai multe voturi decat Irlanda, iar Marea Britanie, Franta si Italia de 14 ori mai multe. • ”Asigurarile” irlandeze nu explica cum, avand pe jumatate influenta in UE fata de cat are Irlanda azi, vor ajuta la lupta impotriva somajului si vor rezolva propria criza economica in interesul companiilor, fermierilor si muncitorilor irlandezi.  Pentru mai multe surse si informatii asupra comentariilor de mai sus, vezi euabc.eu sub Avort, Impozitare, Tratatul de la Lisabona etc.  

LISABONA – GARANTIILE IRLANDEZE SUNT EXPLICATE Lisabona – Garantiile irlandeze sunt explicateCuprins
Rezumat p. 1Context p. 2Statutul legal al garantiilor irlandeze p. 3Continutul deciziilor p. 5Declaratii politice p. 8© 2009 Institutul Afacerilor Europene.Toate drepturile rezervate.Aceasta publicatie poate fi reprodusa in intregime sau partial daca este insotita de urmatoarea mentiune: IAIE, Lisabona : Explicarea garantiilor,  Institutul Afacerilor Internationale si Europene,Dublin, Irlanda, Iunie 2009.Ca forum independent, Institutul nu exprima pareri proprii. Parerile exprimate in publicatiile sale sunt in intregime responsabilitatea autorului in cauza. ISBN: 978-1-907079-03-0EAN: 97819070790301 RezumatAceasta este explicatia acordului incheiat intre sefii de stat sau de guvern ale celor 27 de state membre UE, pe 19 iunie 2009, la Bruxelles, numite informal ”Garantii”. Acestea sunt compuse atat din acorduri obligatorii juridic, cat si din angajamente politice.  Ca urmare a votului irlandez negativ din cadrul referendumului din 12 iunie 2008 asupra Tratatului de la Lisabona, statele membre au inceput diverse discutii pentru a investiga daca ar fi fost posibil sa se ajunga la un compromis care sa respecte atat votul irlandez cat si optiunile altor state membre in ratificarea tratatului.  Garantiile respecta cele doua conditii cheie identificate de catre statele membre: (1) Tratatul de la Lisabona sa ramana neschimbat (intrucat modificarea acestuia ar necesita ca alte state membre sa il re-ratifice, ceea ce ar fi dificil din punct de vedere politic in anumite tari); (2) preocuparile exprimate de catre alegatorii irlandezi sunt adresate direct sub forma unor clarificari obligatorii din punct de vedere legal asupra unor domenii sensibile ale suveranitatii irlandeze.
Garantiile contin trei documente:  1.      Decizia sefilor de stat sau guvern ai statelor membre UE, actionand in calitatea lor de state suverane. Decizia este un acord international, deoarece statele membre si-au declarat in clar intentiile ca acest document sa fie obligatoriu intre ele, sub legislatia internationala, precum un contract. Pentru o siguranta extra legala, prevederile acestei Decizii vor lua forma unui protocol la tratatele UE in viitorul apropiat. Decizia contine 3 sectiuni pe probleme irlandeze: • Sectiunea A este o clarificare asupra faptului ca anumite articole din Constitutia Irlandei asupra protejarii dreptului la viata, familie si educatie  nu vor fi afectate de catre Carta Drepturilor Fundamentale a UE sau de catre prevederile juridice din Tratatul de la Lisabona; • Sectiunea B este confirmarea conform careia Tratatul de la Lisbona nu schimba cu nimic competentele statelor membre in ceea ce priveste impozitarea; • Sectiunea C este clarificarea asupra faptului ca politica traditionala a Irlandei de neutralitate militara va ramane neschimbata si neafectata de catre Tratatul de la Lisabona si asupra  unei repetari a suveranitatii irlandeze in raport cu alte domenii ale politicii de securitate si aparare UE. Decizia va deveni obligatorie odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona.  2.      Declaratia Solemna din partea Consiliului European asupra drepturilor muncitorilor, politicii sociale si altor teme inrudite; 3.      Declaratia Nationala a Irlandei asupra securitatii irlandeze si politicii de aparare. In completarea textului, s-a incheiat un acord important intre statele membre conform caruia, daca Tratatul de la Lisabona intra in vigoare, Comisia Europeana va continua sa includa un cetatean din fiecare stat membru.

2. Context

Pe 12 iunie 2008, 53.4% din electoratul irlandez, dintr-o prezenta la vot de 53.1%,  au votat impotriva, in cadrul referendumului asupra rectificarii Constitutiei Irlandei pentru a permite ratificarea Tratatului de la Lisabona. Brian Cowen, seful guvernului irlandez, a afirmat, ca raspuns la rezultatul referendumului, ca ”intr-o democratie, vointa poporului asa cum este exprimata la urna de vot, este suverana. Guvernul accepta si respecta verdictul poporului irlandez.” 1. Seful guvernului a subliniat de asemenea  ca ”Irlanda nu doreste sub nici o forma sa opreasca progresul Uniunii, care a fost cea mai mare forta de pace si prosperitate din istoria Europei”. Declaratia sa a pus accentul pe ”nevoia de a opri absorbtia a ceea ce s-a intamplat si a motivelor celor intamplate si  a accentuat nevoia de a se consulta la nivel larg in interior si cu partenerii nostri europeni”.  In acest sens, Departamentul Afacerilor Externe a comisionat cercetari independente asupra comportamentului si atitudinilor electoratului din referendumul de la 12 iunie 2008. Aceasta cercetare, condusa de catre Millward Brown IMS, a identificat tendinte si opinii comune in electoratul irlandez. 2. Principalele constatari ale acestei cercetari au fost elaborate si dezbatute intr-un comitet special creat al Oireachtas (Parlamentul irlandez) – sub-comitetul asupra viitorului Irlandei in Uniunea Europeana – cu scopul de a identifica pasii ulteriori referendumului. Sub-comitetul si-a prezentat raportul final in noiembrie 2008. 3.Taoiseach (seful guvernului irlandez) a prezentat concluziile guvernului celorlalti sefi UE, in cadrul intrunirii din 11 – 12 decembrie 2008, in timpul presedintiei franceze a UE. 4. Sub conducerea presedintelui Nicolas Sarkozy, s-a ajuns la un acord intre toate statele membre, cuprinzand o abordare dubla: nevoia de a respecta si a raspunde la  ingrijorarile celor care au votat ”impotriva” la referendumul irlandez din 12 iunie 2008; si nevoia de a  reconcilia aceste ingrijorari prin deciziile celorlalte state membre in ratificarea Tratatului de la Lisabona.  Consiliul European a convenit sa ia o decizie in conformitate cu procedurile legale necesare, cu conditia ca Tratatul de la Lisabona sa intre in vigoare, pentru a se asigura ca Comisia Europeana va continua sa includa cate un cetatean din fiecare stat membru.  De asemenea, s-a convenit ca Irlanda sa primeasca garantii legale care sa clarifice aspectele Tratatului de la Lisabona. Efectiv, aceste intreprinderi au constituit capetele unui acord care urma sa fie obligatoriu legal la o data ulterioara. 5. Pe 19 iunie 2009, cele 27 de state membre au decis si au semnat textul cu privire la Garantii.

”Declaratia Solemna” nu are valoare obligatorie din punct de vedere juridic, insa este o reformulare a politicilor UE asa cum sunt prevazute in Tratatul de la Lisabona si in tratatele in vigoare. Desi cercetarea post-referendum indica faptul ca votantii considerau protejarea drepturilor muncitorilor ca fiind foarte importanta, aceasta este insa o zona in care UE are puteri legislative limitate. Guvernele nationale isi pastreaza suprafete mari de suveranitate asupra propriilor piete de munca si servicii publice. Insa, ofera actiuni de sprijin, incluzand lista de drepturi si garantii prevazute de catre tratatele UE si reformulate in Declaratia Solemna. Declaratia Solemna stabileste actiunile UE in domeniul politicii sociale. Acestea includ politicile dezvoltate incepand cu 1970, referindu-se la egalitatea intre sexe; protejarea drepturilor copilului; combaterea excluderii sociale; asigurarea unui inalt nivel de ocupare a fortei de munca si o garantie pentru protectie sociala adecvata. Si alte valori si principii cheie ale activitatilor UE in domeniul politicii sociale se regasesc in Declaratia Solemna. Aceasta afirma explicit ca UE nu afecteaza in nici un fel autoritatea statelor membre in organizarea propriilor servicii publice. De asemenea, afirma ca fiecare stat membru are drept de veto atunci cand este vorba de acorduri comerciale internationale in cadrul carora serviciile sociale, educationale si de sanatate ar putea fi afectate. Statele membre isi pastreaza principala responsabilitate pentru furnizarea de servicii de sanatate, educatie si servicii sociale. Intr-un final, Declaratia reitereaza rolul special al partenerilor sociali la nivelul Uniunii Europene.
10

Declaratia Nationala a Irlandei:

DECLARATIA NATIONALA A IRLANDEI :

Acord asupra compunerii Comisiei Europene