Tratatul de la Nisa are un capitol special privind politica de angajare a fortei de munca (Art. 125-130 TEC). Masurile incentive si proiectele pilot pot sa fie decise printr-o majoritate calificata in cadrul Consiliului si co-decizie, impreuna cu Parlamentul European, dar nici o armonizare a regulilor nationale de angajare nu este permisa si nu poate sa existe nici o politica economica comuna destinata maximizarii geared angajarii fortei de munca. In schimb, UE cauta sa influenteze politicile nationale de angajare a fortei de munca prin mijloace de « linii directoare ».
Asa numitul proces de la Lisabona, cauta sa afecteze chestiunile de angajare
prin mijloacele benchmarking si altor forme de coordonare voluntara. Aceasta se
numeste Metoda Coordonarii Deschise. Dupa revizuirea Procesului de la Lisabona din 2005, asa numit integrat (angajarea
fortei de munca si sectiunea economica), 3 ani de linii directoare sunt
adresate catre Statele Membre. Ultimele trebuie sa le transforme prin
intermediul “Planurilor de Reforma Nationale”.
Viitorul
Tratatul de la Lisabona deschide noi posibilitati pentru coordonarea economica si angajare – cooperare relationata la ele.
Legaturi electronice
Activitatile Uniunii Europene: Angajare si afaceri sociale
http://www.europa.eu.int/pol/socio/index_en.htm