Banca Central Europeana a decis ca tinta pentru inflatie in tarile care au adoptat Euro (tarile zonei Euro) trebuie sa fie intre 0 si 2%. Intre 1968 si 1998, inflatia germana a fost sub 2%, in doar sase ani de zile.
Criteriul pentru statutul de membru al UEM, privitor la datoria nationala
este de un maximum de 60%. Aceasta decizie a fost bazata pe datoria ratia
medie/ PIB pentru tarile membre potentiale atunci cand UEM a fost negociata, in
1991. Este posibil ca sa se alature Euro daca datoria este redusa la un pas
acceptabil.
Plafonul de 3% din plafonul PIB, pentru deficitele bugetare anuale permisibil pentru membrii zonei Euro (fixati intr-un Protocol privind procedura de deficit excesiva) si in Art 121 ITEC, este intarita de catre prevederile Pactului de Stabilitate si Dezvoltare, care sunt chiar mai stricte.
Pentru anii financiari obisnuiti, nu ar trenui sa existe deficite deloc, decat daca exista conditii recesionare speciale. Acestea au aparut in Germania, in 2002 si l-au condus pe fostul Presedinte al Comisiei Europene, Romano Prodi, sa se refere la plafonul deficitului bugetar de 3%, ca « stupid », din moment ce a oprit guvernele de la cresterea cheltuielii publice pentru contra-recesiune.
Plafonul de deficit bugetar de 3% este incalcat atat de catre Franta cat si de catreGermania, in 2003. Prin urmare, ele risca sa fie amendate.
Legaturi electronice
Vezi de asemenea si Criteriile de convergenta si Uniunea Economica si Monetara.