Inspirat de catre Declaratia ONU privind Drepturile Omului, Consiliul Europei a stabilit Conventia Europeana privind Drepturile Omului si Libertatile fundamentale. O Curte a Drepturilor Omului a fost infiintata in Strasbourg, pentru a adjudeca violarile drepturilor omului. Conventia a fost semnata la Roma, in 1950 si a inceput sa-si produca efectele, incepand cu 1953. Cetatenii statelor care au semnat Conventia, pot sa aduca cazuri impotriva propriilor lor guverne, (alleging) incalcari ale drepturilor omului, sub prevederile Conventiei.
Toate Statele Membre UE precum si tarile aplicante sunt semnatare ale Conventiei privind Drepturile Omului dar institutiile UE nu sunt inca sub obligatia acesteia. UE ca intreg, nu a semnat-o.
Viitorul
O conventie speciala a redactat Carta Europeana cu drepturile omului comune. Aceasta Carta va fi obligatorie din punct de vedere legal, odata cu Tratatul de la Lisabona. Tratatul de la Lisabona prevede de asemenea, o baza legala pentru Uniune, pentru a subscrie Conventiei Drepturilor Omului. Uniunea va capata o personalitate juridica, permitandu-i acesteia, sa faca acest lucru. Aceasta nu va afecta competenta Uniunii. Wording nu acorda primat Conventiei Drepturilor Omului, asa cum este ea propusa de catre Euro-critici, in Carta Conventiei. In cazul in care apare un conflict intre Curtea Europeana a Drepturilor Omului din Strasbourg si Curtea Europeana de Justitie din Luxembourg, judecarea Curtiii Europene va tine sway, in conformitate cu Tratatul de la Lisabona.
Prin intermediul Tratatului de la Lisabona, Carta drepturilor fundamentale, va avea aceeasi valoare ca si tratatele, acest lucru insemnand ca va deveni in egala masura obligatorie din punct de vedere legal, ca si legea primara.
Legaturi electronice
Textul complet al Conventiei Europene a Drepturilor Omului
http://conventions.coe.int/treaty/en/Treaties/Html/005.htm
Baza de date a Curtii Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg), judecari de
cazuri
http://cmiskp.echr.coe.int/tkp197/search.asp?skin=hudoc-en