Federalism
- White House, Washington DC, USA (photo) (Photo: www.rosenblumtv.com/?p=2795)
Sistem de guvernare în care puterea este împărţită între guvernul central federal şi nivele regionale precum în Germania, Austria, SUA, Canada, Australia, India, Nigeria şi multe alte state. Federaţiile se deosebesc de statele unitare precum Franţa, Danemarca şi Norvegia, unde puterea nu este împărţită între doua nivele.. O parte a Federalismului este ideea că problemele transfrontaliere ar trebui rezolvate într-o manieră la fel de democratică precum şi problemele naţionale în democraţiile parlamentare. Ca şi în SUA, o democraţie federală este în general condusă de un organism bicameral. În acest model, o cameră reprezintă cetăţenii din statele participante, numărul reprezentanţilor pentru fiecare stat este proporţional cu mărimea populaţiei. Cealaltă cameră reprezintă statele participante cu acelaşi număr de reprezentanţi pentru fiecare, în ciuda mărimii lor diferite – cum este in SUA unde sunt doi senatori pentru fiecare stat. Federalismul în Europa Majoritatea eurofederaliştilor ar dori să vadă Parlamentul European funcţionând precum Camera Reprezentanţilor din SUA, cu cetăţenii din fiecare stat care sunt reprezentaţi larg, în conformitate cu numărul lor; Consiliul de Miniştri ar deveni un echivalent al Senatului american, cu fiecare stat având acelaşi sau un număr similar de reprezentanţi.
În Senatul SUA toate statele sunt egale. În instituţiile UE statele membre mici sunt suprareprezentate în Parlament, dar sunt egal reprezentante în Consiliul de Miniştri. Idealurile federaliste sunt bazate pe ideea că cetăţenii UE ar putea fi consideraţi ca un popor înzestrat cu un simt al comunităţii comparabil cu cel existent în statele naţionale. Federalistii cred ca UE ar putea deveni o democraţie comparabilă cu SUA, Germania sau alte democraţii naţionale, atât timp cât au instituţii guvernamentale similare. Criticii eurofederalismului neagă acest lucru. Ei susţin că cetăţenii UE nu pot fi niciodată un popor comparabil cu o comunitare naţională şi că stabilirea la nivel european de instituţii celor la nivel naţional nu va rezolva problema deficitului democratic al UE. Ei susţin că cetăţenii UE sunt în primul rând loiali şi se identifica cu propria tara sau naţiune – şi nu cu UE. Mulţi critici laudă “modelele interguvernamentale” de cooperare internaţională în care statele sunt toate suverane în pofida inegalităţilor dintre ele şi fiecare stat are un vot – la fel ca în Adunarea Generală a ONU – indiferent dacă sunt mari sau mici, puternice sau slabe, bogate sau sărace.