Constitutia - vitorul
Pe 13 decembrie 2007, summitul european de la Lisabona a decis că Tratatul de la Lisabona va înlocui Constituţia UE respinsă, ce luase forma Tratatului de Stabilire a unei Constituţii pentru Europa. Asemenea constituţiei respinse, noul tratat conţine 160 de noi competenţe ale UE. De asemenea, include 68 de noi domenii ce vor intra în cadrul ariei de aplicare a votului cu majoritate calificată. Aceste 68 de domenii exsitau şi în constituţia respinsă. Nu există modificări în cadrul obligaţiilor legale. Doar forma de prezentare deferă.
În cadrul ABC, lăsăm la latitudinea cititorilor să decidă dacă noul tratat reprezintă o constituţie sau nu. Cu toate acestea putem afirma că noul tratat reprezintă o constituţie revizuită, din moment ce conţinutul este identic în mare parte. Tratatul de la Lisabona va introduce o constituţie UE de mai mult de 3000 de pagini, comparativ cu constituţia respinsă ce avea 560 de pagini.
Motivul ce stă în spatele acestei schimbări este reprezentat de extinderea conţinutului legal din cele 560 de pagini la cele 17 tratate, ce conţin 2800 de pagini de drept constituţional. Constituţia originală simplifica cele 2800 de pagini prin comasarea conţinutului legal într-un singur text.
Tratatul de la Lisabona a fost negociat într-o aşa-numită Conferinţă Interguvernamentală a miniştrilor şi a funcţionarilor publici din fiecare stat membru, plus 3 reprezentanţi ai Parlamentului European.
Negocierile au fost făcute în secret, fără a permite membrilor Parlamentului European sau membrilor parlamentelor naţionale să participe, sau să consulte documentele ce au fost negociate pe durata negocierilor.
Conferinţa interguvernamentală a debutat sub preşedinţia portugheză pe 23 iulie 2007 şi s-a derulat sub preşedinţia germană (ianuarie – iunie 2007). Pe 23 iunie 2007 summitul de la Bruxelles a cazut de acord asupra propunerii de mandat de negociere de 273 de pagini ce cuprindea noile articole ce vor fi inserate în cele 17 tratate existente.
Reactivarea procesului constituţională a fost decisă prin Declaraţia de la Berlin din 25 martie 2007, în cadrul căreia premierii şi şefii de state au sărbătorit a 50-a aniversare a Tratatelor de la Roma din 1957.
Notă
În iunie 2006, summitul UE a decis să continue lucrările pentru o Constituţie UE. Summitul a căzut de acord asupra unei ”abordări cu 2 linii de acţiune” în urma perioadei de reflecţie din primul an asupra viitorului Europei. Această perioadă de reflecţie a fost anunţată la Bruxelles în iunie 2005, după respingerea Constituţiei UE de către Franţa şi Olanda prin referendumurile din 29 mai şi 1 iunie 2005.
Prima linie de acţiune, perioada de reflecţie şi procesul de ratificare, în prezent în derulare, vor continua. Finlanda a anunţat că a lansat o dezbatere în parlamentul finlandez şi a ratificat Constituţia până la finaluul preşedinţiei finlandeze din 31 decembrie 2006. Finlanda a devenit a 16 ţară care a ratificat Constituţia. Scopul este de a obţine 20 de state (4/5) care au ratificat constituţia, aşa cum cere Declaraţia 30 din Tratatul Constituţional, făcându-se presiuni asupra celor 5 ţări rămase. În ianuarie 2007, România şi Bulgaria s-au alăturat UE.
Acest lucru semnifică factul ca doar 18 state din 27 trebuiau să aprobe Constituţia respinsă. A doua linie de acţiune prevedea încercarea de a implementa prevederile propunerii de Constituţie ca propuneri concrete pe baza Tratatului de la Nisa, încă în vigoare. Pe această linie de acţiune, importante prevederi ale Constituţiei au fost deja adoptate. Agenţia Europeană pentru Apărare, spre exemplu, a fost înfiinţată în iunie 2004.
Pe 13 martie 2006, Curtea de Justiţie a introdus posibilitatea ca UE să adopte decizii de drept în materie criminală pe viitor prin decizie majoritară în cadrul pilonului supranaţional. Pe 21 martie 2006, Curtea de Justiţie a introdus deciziile supranaţionale asupra politicii judiciare în cadrul pilonului interguvernamental. Curtea a citat în numeroase ocazii din Carta Drepturilor Fundamentale ale UE ce vor deveni obligatorii doar prin Tratatul de la Lisabona, Art. 6TEU.
După respingerea Constituţiei UE, intergrupul SOS Democraţia din Parlamentul European, reprezentând tinerii federalişti ai UEF precum şi Democracy Internaţional au cerut elaborarea unei noi convenţii alese direct prin care să fie negociate propuneri ce ar fi fost supuse referenda in aceeaşi zi în toate statele membre. SOS Democraţia dorea ca electoratul să îşi exprime opinia asupra unei constituţii democratice pentru o Uniune mai puternice sau asupra unui acord de cooperare mai puţin cuprinzător între state democratice independente.
Premierii statelor membre au decis să nu organizeze referenda. Premierul danez a fost aplaudat în Consiliul European în momentul în care şi-a informat colegii că a reuşit să evite organizarea unui referendum în ţara sa. Irlanda a respins Tratatul de la Lisabona prin referendum pe 12 iunie 2008. Un nou referendum va fi organizat în toamna anului 2009.
Linkuri
Principalele etape ale reformei instituţionale ale UE
http://europa.eu/institutional_reform/index_en.htm
Istoria Constituţiei Europene
http://www.unizar.es/euroconst......cion/Treaties/Treaty_Const.htm
Viitorul Constituţiei UE: Evandând din labirintul ratificării
http://jurist.law.pitt.edu/for......f-eu-constitution-escaping.php
A se vedea şi Constituţia UE.
Citiţi despre tranziţia de la Constituţie la Tratatul de la Lisabona aici.
