Suveranitate
Un stat este suveran atunci cand poate decide asupra propriilor probleme si poate incheia acorduri cu alte state. La origini stabilita ca o cooperare intre state nationale suverane, UE a restrans din ce in ce mai mult puterile (competentele) nationale. Spre deosebire de alte organizatii internationale, UE detine puterea de a legifera in mod direct, legile sale obligand din punct de vedere legal. In ultima instanta, Curtea UE decide ce parte din suveranitatea nationala poate fi redusa. De aceea, statele membre nu mai sunt pe deplin suverane.Unii argumenteaza ca o tara poate castiga o influenta reala asupra UE in intregul sau prin exercitarea intr-o anumita masura a unei suveranitati formale cu alte state. Altii contraargmenteaza sustinand ca o tara isi poate pierde influenta reala si democratie, daca imparte din suveranitatea din domenii in care si-o poate exercita singur.
Viitorul
Conventia privind viitorul Europei poate propune ca un stat membru sa isi recastiga deplina suveranitate prin parasirea UE. In anumite cazuri, statele pot, de exemplu, avea in schimb un partenerat de aderare. Cu toate acestea, tara poate fi in pericolul de a copia multe dintre deciziile membrilor UE. Aceasta nu este o suveranitate propriu-zisa, drept pentru care sunt folositi termenii de suveranitate reala si formala.Link
Vezi si Federalism si Confederatie.